PAROHIA  ORTODOXĂ  UCRAINEANĂ

               ,,Acoperamântul Maicii Domnului,, Pădureni

După Primul Război Mondial, pe la sfârşitul anului 1918, în părţile Banatului a venit un moşier ucrainean, foarte bogat, pe nume Husar, un fost comandant al călăreţilor, despre care se spune ca ar fi avut în jur de şase moşii mari. După stabilirea moşierului pe teritoriul viitorului sat Pădureni sau Husarka pe ucraineană, numele satului provenind chiar de la moşier, se ştie că au început să sosească şi alte familii din Zacarpatica, din Ucraina, dintr-o colonie numită Studene, pentru ca începând cu 1935 acest teritoriu să fie declarat o colonie ruteană.

Originea rutenilor este şi astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramura slavilor, desprinsă din marele trunchi indo-european. Primele familii venite aici au fost: Bureşin, Sauciur, Medulici, Cozac, Iacămelia, Hulan, Teslevici.

Aşadar, astăzi, în cadrul comunei Victor  Vlad  Delamarina, la  cca.  12 km  de oraşul Lugoj se află localitatea ucraineană Pădureni, numită şi Husarka pe teritoriul căruia s-au aşezat ucrainenii acum cca. 80 de ani în urmă.

Cei care se stabileau aici primeau câte o bucată de pământ în jurul moşiei boierului, pe care să o lucreze spre a-şi asigura traiul şi spre a-şi ridica acoperiş deasupra capului. Deasemenea şi şcoala s-a construit dintr-o veche magazie care a fost tot o proprietate a moşierului Husar. La început un învăţător preda la 7 clase, fiind singurul, pe nume Armigloi Vasile din Târgu Jiu, comuna Ciaur.

Odată strămutaţi în aceste părţi, ucrainenii, deşi la început li s-a interzis să vorbească pe limba ucraineană, ei nu şi-au uitat credinţa, obiceiurile, specificul ucrainean, aducând cu sine cărţi de cult, icoane, nelipsita Psaltire.

Ucrainenii de aici şi-au făcut la început o biserică de lemn, nu se ştie exact momentul construirii scesteia, dar există o consemnare în cărţile de cult potrivit căreia la 1920 deja s-a slujit în biserică, desigur oamenii ştiind să citească pe slavonă. Primii cantori au fost: Sauciur, Sepetiuc şi Buriac Ştefi.

Această Biserică de lemn a fost înlocuită cu o Biserică nouă, din cărămidă datorită meşterilor constructori ai familiei Teslevici, pe la  1975 – 1976, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (desigur, pe rit vechi). Tot din anul 1976 datează şi pictura ce există şi azi.

Specificul localităţii este că nu are neoprotestanţi din cei cca. 100 de familii, păstrează credinţa şi obiceiurile străbunilor, având multe cărţi de cult în limba slavonă şi ucraineană.

          Preoţii care au slujit în satul Pădureni au fost:

Este greu de stabilit cine a păstorit între anii ’30 – ’40 şi chiar înainte, probabil venea vreun slujitor din satele apropiate sau din Honorici, satul vecin, pe atunci centru comunal. Se ştie doar că aproape de anul 1950, din Scăiuş oficia serviciile divine un preot refugiat din Bucovina, cu numele Ioan Gorjinschi, transferat apoi în Copăcele.

Timp de mai bine de 10 ani a slujit preotul de Honorici, Căprariu Ioan.

Din 1971 până în 1986 a oficiat cu mari rezultate edilitare, preotul Bujor Damşa din Victor Vlad Delamarina, căci de această parohie matcă aparţinea şi filia Pădureni. Pe vremea preotului Damşa s-a edificat noua biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (Pocrov), conform Pisaniei: ”Ziditu-s-a această Sfîntă Biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului prin jertfelnicia credincioșilor în anul mîntuirii 1975. Preot fiind Damșa Bujor, EpitropTernauciuc Ștefan, Cântăreț strană Sauciur Teodor. S-a împodobit cu pictură în anul 1977 prin osîrdia lui Cozma Ioan din Timișoara. Desăvârșitu-s-au toate prin sfințirea adusă de Î.P.S. Sa Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul  Banatului la 16 oct. 1977. ” Bine-cuvintează Doamne pe cei ce iubesc podoaba Casei Tale!””

O scurtă perioadă a păstorit preotul Albiciuc Gheorghe de curând venit din Zorile, dar s-a transferat la Rona de Sus, judeţul Maramureş, în aprilie 1988.

După această dată, în Pădureni oficiază serviciile divine preotul Daminescu Petru din Victor Vlad Delamarina, fiul satului.

Începând cu anii 2000, la cererea credincioşilor, prin decizia Consiliului Episcopal Timişoara, cu acordul Ministerului Cultelor, filia Pădureni devine parohie de sine stătătoare, înfiinţându-se aşadar Parohia Ortodoxă Ucraineană Pădureni, ce aparţine de Protopopiatul Ortodox Ucrainean Lugoj, Vicariatul Ortodox Ucrainean Sighetu Marmaţiei, dependent direct de Patriarhia Ortodoxă Română.

Preotul slujitor din 2000 a fost Petrovai Victor care a slujit până în 2007 când a fost transferat la parohia din Crăciuneşti, Maramureş. De atunci au mai venit slujitori ca preotul Şandor Alin şi preotul pensionar Holovciuc Mihai care a suplinit parohia până la venirea unui preot ucrainean titular. Începând cu 1 septembrie 2009, pe postul vacant a fost numit preotul Brotnei Ioan Virgil, care devine preot paroh la Pădureni, păstorind comunitatea credincioşilor până în prezent.

Prin anul 2005, luna mai, s-au început lucrările de construcţie a casei parohiale, astfel încât în prezent ea este terminată iar preotul paroh împreună cu famila locuind-o în condiții decente.

În biserica creştină ortodoxă de la Pădureni, credincioşii se roagă în limba ucraineană şi cea slavonă – bisericească, neavând angajaţi nici un cântăreţ, aceştia prestând voluntar şi cu jertfă, iar cântarea se face în comun.

Prin jertfa, susținerea și ajutorul puținilor credincioși rămași în sat, dar trăitori adevărați ai termenului de ”creștin”, deși numărul sufletelor Bisericii luptătoare de aici scade, viața spirituală a celor din Pădureni este una rodnică și demnă de dat exemplu altor parohii mai tinere și prospere, și nădăjduim ca numărul celor trecuți la Biserica triumfătoare din Cereasca Împărăție să fie din ce în ce mai mare, spre cinstea și odihna celor trecuți la veșnicie și spre slava lui Dumnezeu.