PAROHIA ORTODOXĂ UCRAINEANĂ
          ,,ÎNÂLŢAREA DOMNULUI,, DRAGOMIREŞTI

Satul Dragomireşti aparţinător comunei Ştiuca în vecinătate cu judeţul Caraş-Severin,a fost populat în majoritate de ortodocşi români foarte puţini fiind de altă etnie,ei se rugau în vechea biserică monument istoric din lemn construită de meşteri anonimi în jumătatea secolului al XVIII-lea ,fiind adusă în sat din Zorlenţ, Caraş –Severin în anul 1754,iar în anul 1756 a fost sfinţită de episcopul Ioan Georgevici,episccopul Lugojului,Caransebeşului.Particularităţile acestei biserici faţă de alte lăcaşe de cult similare constau în forma de plan a altarului semicircular pe toată lăţimea clădirii şi prin unicitatea artistică a picturilor interioare.

Sistemul constructiv folosit pentru edificarea bisericii,întîlnit şi la alte biserici bănăţene este cunoscut în grai popular sistemul ,,în căţei,, cu tindă tăvănită,nava acoperită cu o boltă semicilindrică,peste altar o semicalotă din scânduri,acoperişul şi turnul din şindrilă. Este de remarcat pictura interioară foarte valoroasă realizată realizată de pictorii Savu Zambran Groza Bârzav,în manieră tradiţională .

Lăcaşul de cult se păstrează cu elementele originale ,inclusiv mobilierul,motiv pentru care e cuprins în Lista Monumentelor Istorice în grupa valorică a celor de interes naţional. Începând cu anii 60-70 mutându-se românii în alte părţi neavând căi de acces moderne au început să se strămute din Maramureşul Istoric Ucrainenii nostrii printre primii care au venit dintre ortodocşi sunt:Popovici Ilie zis Hanţig ,Cauni Stefan zis Susec,Bilan Ioan zis Carpiuc.Cu timpul au venit mai mulţi ucraineni care au fost deserviţi cu slujbe religioase de preotul din Zgribeşti Pr.Corneanu.

După evenimentele din 1989 auzind că în Lugoj se construieşte Biserica nouă ucraineană având un lider spiritual,preotul Albiciuc Ilie,împreună cu Profesorul Semeniuc Gheorghe comunitatea locală ucraineană din Dragomireşti a luat legatura cu ei, aşa se face că la început au fost asistaţi religios de preotul protopop Ilie Albiciuc,serviciile religioase efectuându-se în biserica de lemn monument istoric.În anul 1992 bunii creştini din Dragomireşti auzind că se contruieşte biserica de la Ştiuca le-a venit ideea constuirii unei noi biserici în localitatea lor.

De măsurătorile fundaţiei bisericii s-a ocupat Pr Protopop Albiciuc Ilie în colaborare cu epitropul Cauni Ştefan şi membrii consiliului parohial.Sfinţirea locului şi înfingerea crucii s-a săvârşit 05. 06. 1996, de un sobor de preoţi, Pr.Corneanu din Zgribeşti,Pr.Berceanu din Scăiuş,Pr Holovsckuc Daniel, din Copăcele,Pr.Macioca din Ştiuca,în frunte cu Pr.Protopop Albiciuc Ilie la acest eveniment a acordat un mare sprijin văduva Veciunca zisă Tariiha.În anul următor în data de 7 iunie are loc sfinţirea fundaţiei de către preoţii, Pr.Botiz M, Peregu Arad ,Pr.Rosoca Petru Criciova,Pr Tomasciuc Ovidiu ,Ştiuca, împreună cu Protopopul ucrainean al locului Pr,Albiciuc Ilie.

În anul 2000 zidurile bisericii au ajuns la centură,parohia din satul Dragomireşti fiind suplinită de preotul din Ştiuca .În anul 2002 îl avem ca paroh pe preotul Miron Nicolae originar din Lunca la Tisa Maramureş.
Hramul bisericii ,,Înălţarea Domnului ,, din 2002 a fost prezidat de Părintele Vicar General Pr.Piţura Ioan,însotit de protopopul locului şi un sobor de preoţi.Biserica nouă a fost amenajată interior exterior ,încălzire centrală prin grija Preotului Miron, s-a început construcţia casei parohiale prin jertfa şi dărnicia bunilor creştini puţini la număr 40 de familii,care au păstrat tradiţiile Maramureşene.

În anul 2011 a fost numit preot paroh Pr.Clempuşac Olvin-Valerian,transferat din parohia Zorile.Prin grija preotului paroh lucrările la casa parohială şi anexele aferente au fost duse la bun sfârşit de asemenea s-a îngrădit cu gard de fier şi beton curtea bisericii .

Din anul 2015 au început lucrările de restaurare şi pregătire a bisericii pentru pictură .din grija preotului paroh ajutat de membrii consiliului parohial si a bunilor creştini.Ne închinăm,Tatălui, şi Fiului,şi Sfîntului Duh,Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită.Amin